Hot Best Seller

Blaga, între legionari și comuniști

Availability: Ready to download

Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu cît autorul, spre deosebire de alți filosofi sau scriitori români, nu a făcut politică și nu a scris texte politice. Au dreptate legionarii care susțin că Blaga a fost un legionar ascuns? Ce semnificație a avut pentru viața și opera lui faptul că a avut mulți prieteni și exegeți legionari, precum și exegeți și colaboratori comuniști? De ce l-a atacat teologul D. Stăniloae, a avut acesta dreptate cînd a scris că Blaga este un pericol pentru națiunea română? De ce a purtat C. Rădulescu-Motru o campanie sistematică împotriva filosofiei lui Blaga și de ce s-a solidarizat Academia Română cu Motru? A dedicat într-adevăr Blaga piesa Avram Iancu lui Corneliu Zelea Codreanu? Au dreptate comuniștii, începînd cu Lucrețiu Pătrășcanu și terminînd cu Mihai Beniuc, să-l acuze pe Blaga și opera lui de fascism, legionarism, misticism, ortodoxism? Și-a meritat oare Blaga destinul, elogiile lui Carol al II-lea, apoi hărțuielile la care a fost supus din cele mai diferite direcții, din toamna anului 1940 și pînă la moarte? De ce l-a supravegheat Securitatea pe Blaga și la ce concluzii a ajuns? Ce relații erau între Blaga și Cercul Literar? De ce a făcut Blaga în 1959 un „Memoriu” către C.C. al P.M.R.? Ce rol a jucat dna Dorli Blaga în publicarea „Memoriului”? Dar Mircea Zaciu? Acestea și altele de același fel sînt întrebările la care încearcă să răspundă cartea de față.


Compare

Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu cît autorul, spre deosebire de alți filosofi sau scriitori români, nu a făcut politică și nu a scris texte politice. Au dreptate legionarii care susțin că Blaga a fost un legionar ascuns? Ce semnificație a avut pentru viața și opera lui faptul că a avut mulți prieteni și exegeți legionari, precum și exegeți și colaboratori comuniști? De ce l-a atacat teologul D. Stăniloae, a avut acesta dreptate cînd a scris că Blaga este un pericol pentru națiunea română? De ce a purtat C. Rădulescu-Motru o campanie sistematică împotriva filosofiei lui Blaga și de ce s-a solidarizat Academia Română cu Motru? A dedicat într-adevăr Blaga piesa Avram Iancu lui Corneliu Zelea Codreanu? Au dreptate comuniștii, începînd cu Lucrețiu Pătrășcanu și terminînd cu Mihai Beniuc, să-l acuze pe Blaga și opera lui de fascism, legionarism, misticism, ortodoxism? Și-a meritat oare Blaga destinul, elogiile lui Carol al II-lea, apoi hărțuielile la care a fost supus din cele mai diferite direcții, din toamna anului 1940 și pînă la moarte? De ce l-a supravegheat Securitatea pe Blaga și la ce concluzii a ajuns? Ce relații erau între Blaga și Cercul Literar? De ce a făcut Blaga în 1959 un „Memoriu” către C.C. al P.M.R.? Ce rol a jucat dna Dorli Blaga în publicarea „Memoriului”? Dar Mircea Zaciu? Acestea și altele de același fel sînt întrebările la care încearcă să răspundă cartea de față.

24 review for Blaga, între legionari și comuniști

  1. 4 out of 5

    Ady ZYN

    „În politică nu m-am legat încă de nimenea, și nici n-aș vrea să mă leg, cel puțin deocamdată” i se destăinuia într-o scrisoare Blaga lui Sextil Pușcariu în 1931, practic în perioada în care se contura din ce în ce mai accentuat lupta dintre cele două mari tulburări ale secolului XX, pe de-o parte puritatea rasială și pe de cealaltă parte dreptata socială. Doi poli care vrând nevrând vor defini istoria lumii de atunci înainte. Lucian Blaga a fost în primul rând un filosof. Octav Șuluțiu observă d „În politică nu m-am legat încă de nimenea, și nici n-aș vrea să mă leg, cel puțin deocamdată” i se destăinuia într-o scrisoare Blaga lui Sextil Pușcariu în 1931, practic în perioada în care se contura din ce în ce mai accentuat lupta dintre cele două mari tulburări ale secolului XX, pe de-o parte puritatea rasială și pe de cealaltă parte dreptata socială. Doi poli care vrând nevrând vor defini istoria lumii de atunci înainte. Lucian Blaga a fost în primul rând un filosof. Octav Șuluțiu observă din interviul pe care i-l ia că politica nu-l încântă. Filosofia însă îl luminează. Intelectualitatea vremii însă nu se ferea de-o carieră duală intelectual-politică. Între 1926 și 1939 ajunge în diplomație, mai degrabă la marginea ei la Varșovia, Praga, Viena, Berna și abia între aprilie 1938 și martie 1939, Carol al II-lea îl trimite ambasador plenipotențial în Portugalia. Contactul cu occidentul îl pune la curent cu mișcările politice de acolo anunțândul de ascensiunea social naționalismului în cercurile politice vieneze și ale comunismului, dar și evoluția mișcării legionare din țară. Regele îl apreciază pe Blaga mai ales după ce filosoful este primit în Academie pe 5 iunie 1937. Situația politică din 1937 îl aduce pe Blaga, numit de Carol al II-lea ca apolitic, tehnocrat, în guvernul Goga-Cuza, care a fost în funcție între decembrie 1937-februarie 1938, ca subsecretar de stat la Externe. Ajunge să facă parte din cel mai intelectual guven avut vreodată de România și care, cu toate infiltrațiile democratice impuse de rege în guvern, ca să stăvilească impulsul antisemit al Gărzii de Fier, ce avea ceva mai multe voturi și forma guvernul, se instituie începuturile antisemitismului ca manifestare a statului în România. Apartenența lui Blaga în acest guvern de 40 de zile îl va pune în atenția regimului comunist care va căștiga ulterior puterea. Din perspectiva filosofului, autoritarismul lui Carol al II-lea face o notă discordantă de autoritarismele europene. Dacă în autoritarismele europene, cultura este subjugată de politic și e osândită la sterilitate, sub regimul autorist al regelui, cultura este ocrotită doar, pentru că regele recunoaște vigoarea creativă a poporului. „Blaga între legionari și comuniști” este pledoaria Martei Petreu în favoarea poziției apolitice a filosofului care, în vâltoarea acelor vremuri tulburi, a nimerit între nicovala legionarismului și ciocanul comunismului. Informațiile fragmentare asupra unor secvențe din viața lui Blaga în anii 30 la care se adaugă mai târziu acuzele cum că cocheta cu legionarii, acuze pornite dintr-o cunoaștere superficială a muncii lui — la care putem adăuga componenta ideologică a acuzatorilor, produc prin interpolare o zvonistică care avea să-l coste în anii negri ce aveau să urmeze. Pledoaria Martei constă în exegeza acestor fapte notate în epistole și jurnale pozându-l pe filosof dincolo de aparențe induse de această zvonistică. Anumite coincidențe istorice tind să confirme zvonurile mai ales dacă nu se cunoaște mai îndeaproape crezul cu iz naționalist dezvoltat de filosof mult înainte ca acest curent să fie impus deformat în politică de legionari după 1940. Blaga precede ideologia naționalistă (căci naționalismul are două sensuri. Unul ca fiind o ideologie de construcție a unui popor, celalalt, comun azi și folosit în mod peiorativ, de diferențiere rasială și xenofobă ca bază a construcției poporului, de pe poziție de superioritate), a legionarilor încă din anii 1921 când consideră România țara tânără ce poate valoriza întreg spiritul occidentului ; așa că înflăcărarea lui la adresa măreței țării nu are o valoare ideologică indusă de simpatia față de mișcarea legionară, care domină viața politică începând cu septembrie 1940, ci e de natură filosofică de transformare a nenorociri într-o forță pozitivă de creație în special în mâinile unui popor tânăr așa cum le consideră pe popoarele sud europene și în special pe poporul român. Reabilitarea filosofului este cerută și de reapariția după 1990 a curentelor legionar care și-l asumă; baza afirmațiilor lor, ca și cea a contemporanilor lui Blaga, este zvonistica și superficialitatea lecturii lui și mai ales a surselor sale.

  2. 5 out of 5

    Cinabru Hoffmann

  3. 5 out of 5

    Ienulesc Catalin

  4. 4 out of 5

    Anca Hațiegan

  5. 4 out of 5

    Ştefan Bolea

  6. 4 out of 5

    Dan Gabriel Ontelus

  7. 4 out of 5

    Isabela

  8. 5 out of 5

    Gubi

  9. 5 out of 5

    Daniel

  10. 5 out of 5

    Florin Spataru

  11. 5 out of 5

    Babs

  12. 4 out of 5

    Oana

  13. 4 out of 5

    Alexandra Cîrcu

  14. 5 out of 5

    Sergiu

  15. 5 out of 5

    Rebeca Greta

  16. 4 out of 5

    Alex Apetri

  17. 4 out of 5

    Măriuca Mihalcea-Eliade

  18. 5 out of 5

    Maria Iancu

  19. 5 out of 5

    andrene

  20. 5 out of 5

    Ioana Zenaida

  21. 4 out of 5

    Ruxandra Toma

  22. 4 out of 5

    Mircea

  23. 4 out of 5

    Georgiana Ciornohac

  24. 4 out of 5

    Anna

Add a review

Your email address will not be published. Required fields are marked *

hi
Loading...
We use cookies to give you the best online experience. By using our website you agree to our use of cookies in accordance with our cookie policy.